Scrisoare catre Pruncul Isus – Gangur Loredana

Pruncule Isuse,

Mă numesc Gangur Loredana, am 9 ani şi 7 luni. Până la 6 ani şi 3 luni, aproape că nu am existat pentru nimeni, deoarece am crescut la un cămin pentru copii. Am fost abandonată de părinţii mei, dar eu ştiu că tu m-ai iubit atât de mult încât mi-ai dăruit o familie, „purtătoare de grii”. Dar eu nu trebuie să-ţi povestesc viaţa mea, ştiu că tu mi-o cunoşti foarte bine.

În această familie am învăţat mult despre tine, cine eşti pentru noi, mai ales pentru copii. De aceea, pruncule Isuse, te rog: vino la mine, în sufletul meu, în viaţa mea şi învaţă-mă să-i ascult pe părinţii pe care mi i-ai dăruit, ajută-mă să învăţ tainele vieţii, să fug din calea răului, iar prin rugăciunea de zi cu zi să te simt aproape. Ştiu că cea mai mare sărbătoare a anului este naşterea ta pruncule Isuse şi cum mie îmi place să primesc cadouri, vreau şi eu să-ţi dăruiesc ceva cu această ocazie: toate gândurile mele bune, toate rugăciunile mele, dar mai ales inimioara mea care încape în mânuţa ta de prunc. Dar ştii ce vreau eu de la tine Pruncule Isuse de sărbătoarea de Crăciun?

1. Vreau sănătate pentru mine şi părinţii mei
2. Vreau inteligenţă, să te cunosc mai bine
3. Un pic de noroc în viaţă
4. Dar cel mai mult vreau să o rogi pe mama ta, Sfânta Fecioară Maria, să mă ţină sub protecţia ei şi să alunge orice rău din viaţa mea.

Ştii de ce vreau toate aceste daruri? Pentru că sunt şi eu un copil care uneori mai greşeşte şi are nevoie de ajutorul tău. Îţi mulţumesc pentru tot şi îmi doresc să fii mereu printre noi.

Cu drag,

Loredana

PS: Recunosc că m-a ajutat mama să-ţi scriu această scrisoare.