Învaţă-te să spui: Ajunge! Campus la „superlativ absolut”

Nevoia de Isus

Anul acesta, pe 11 iunie, 31 de copii l-au primit pe Isus, în Sfânta Împărtăşanie, pentru prima dată. După o intensă pregătire au venit şi zilele examinării şi prima spovadă pe care, toţi le-au trecut cu bine. De fapt, adevăratul examen avea să fie a doua zi după spovadă, în duminica Preasfintei Treimi; atunci, adevărata răsplată a trudei lor a fost sărbătoarea Primei Împărtăşanii, iar adevăratul cadou, însuşi Isus Cristos, sub speciile pâinii şi a vinului.
Cu toţii au fost emoţionaţi şi cu toţii au avut experienţe interesante, unele dintre ele fiind redate în paginile acestei reviste.
Doresc să redau mai jos o experienţă a unei rude dintre copiii de la Prima Împărtăşanie. După ce au ajuns acasă de la biserică, în timp ce se pregăteau să stea la masă, i-au spus fetiţei ce tocmai primise pe Isus că, acum, avându-l pe Isus în suflet, poate să-şi pună o dorinţă. „Orice?” a întrebat ea. „Nu chiar orice” i-a răspuns, „mă refer la lucruri importante, de suflet”.
Şi după ce s-a mai gândit, s-a dus şi i-a spus la ureche: „Pot să îţi spun ce i-am cerut? Aş vrea ca tata să rămână acasă, să nu mai plece!”
Din cei 31 de copii, 15 dintre ei au cel puţin unul din părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Unii au reuşit să vină la sărbătoare, alţii nu. O durere aşa mare care, va avea efecte, cu si­guranţă, mai târziu. E adevărat, sunt probleme mari în ţară, lipsa locurilor de muncă sau slab plătite, patroni neînţelegători care exploatează muncitorul, dar şi muncitori care ar dori să câştige cât mai mult cu muncă cât mai puţină, plus probleme de corupţie şi iresponsabilitate.
Cu toate acestea, oare cât timp va mai dura acest exod? Cât vom mai lăsa această ţară, pradă tuturor hoţilor? Câtă suferinţă va mai trebui să existe în inimioarele acestor copii care, dincolo de cele materiale, au nevoie de cele spirituale şi de cei dragi alături de ei.
A venit vara, familiile se mai reunesc, fie aici, fie în străinătate. Profitaţi de fiecare moment împreună! Nu lăsaţi ca preocupările materiale, construcţiile sau reparaţiile locuinţelor să vă ocupe tot timpul. Copiii au nevoie de iubire, mai înainte de cele materiale. Au nevoie să-l primească pe Isus, împreună cu părinţii. Au nevoie de exemple de credinţă şi spiritualitate. Să nu-i îndepărtăm în vacanţă de cele spirituale, de sfânta Împărtăşanie, din cauza preocupărilor noastre. Ei au nevoie, în creşterea lor, de Isus.
Pr. paroh,
Francisc Fărcăşel
Anul acesta, pe 11 iunie, 31 de copii l-au primit pe Isus, în Sfânta Împărtăşanie, pentru prima dată. După o intensă pregătire au venit şi zilele examinării şi prima spovadă pe care, toţi le-au trecut cu bine. De fapt, adevăratul examen avea să fie a doua zi după spovadă, în duminica Preasfintei Treimi; atunci, adevărata răsplată a trudei lor a fost sărbătoarea Primei Împărtăşanii, iar adevăratul cadou, însuşi Isus Cristos, sub speciile pâinii şi a vinului.
Cu toţii au fost emoţionaţi şi cu toţii au avut experienţe interesante, unele dintre ele fiind redate în paginile acestei reviste.
Doresc să redau mai jos o experienţă a unei rude dintre copiii de la Prima Împărtăşanie. După ce au ajuns acasă de la biserică, în timp ce se pregăteau să stea la masă, i-au spus fetiţei ce tocmai primise pe Isus că, acum, avându-l pe Isus în suflet, poate să-şi pună o dorinţă. „Orice?” a întrebat ea. „Nu chiar orice” i-a răspuns, „mă refer la lucruri importante, de suflet”.
Şi după ce s-a mai gândit, s-a dus şi i-a spus la ureche: „Pot să îţi spun ce i-am cerut? Aş vrea ca tata să rămână acasă, să nu mai plece!”
Din cei 31 de copii, 15 dintre ei au cel puţin unul din părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Unii au reuşit să vină la sărbătoare, alţii nu. O durere aşa mare care, va avea efecte, cu si­guranţă, mai târziu. E adevărat, sunt probleme mari în ţară, lipsa locurilor de muncă sau slab plătite, patroni neînţelegători care exploatează muncitorul, dar şi muncitori care ar dori să câştige cât mai mult cu muncă cât mai puţină, plus probleme de corupţie şi iresponsabilitate.
Cu toate acestea, oare cât timp va mai dura acest exod? Cât vom mai lăsa această ţară, pradă tuturor hoţilor? Câtă suferinţă va mai trebui să existe în inimioarele acestor copii care, dincolo de cele materiale, au nevoie de cele spirituale şi de cei dragi alături de ei.
A venit vara, familiile se mai reunesc, fie aici, fie în străinătate. Profitaţi de fiecare moment împreună! Nu lăsaţi ca preocupările materiale, construcţiile sau reparaţiile locuinţelor să vă ocupe tot timpul. Copiii au nevoie de iubire, mai înainte de cele materiale. Au nevoie să-l primească pe Isus, împreună cu părinţii. Au nevoie de exemple de credinţă şi spiritualitate. Să nu-i îndepărtăm în vacanţă de cele spirituale, de sfânta Împărtăşanie, din cauza preocupărilor noastre. Ei au nevoie, în creşterea lor, de Isus.
Pr. paroh,
Francisc Fărcăşel

Lasati un comentariu