Mesaj pentru luna iulie

La 10 ani

„Ce-i voi da în schimb Domnului pentru tot binele pe care mi l-a făcut?

Voi lua potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului” (Ps 116,12-13)

Mi-au plăcut întotdeauna jubileele. Nu pentru faptul de a mai face vreun chef sau pentru a te lăuda cu evenimentul sau „măreţele” realizări ci pentru că sunt o ocazie bună de a retrăi evenimentul de a împărtăşi experienţele acumulate între timp sau pur şi simplu pentru comuniune. Fie că este vorba de vârstă, fie că este vorba de a sărbători o anumită sumă rotundă de ani de căsătorie sau preoţie, jubileul este o ocazie de bucurie împreună cu cei dragi, de amintiri frumoase şi mai puţin frumoase, de rugăciune adusă lui Dumnezeu, de mulţumire pentru timpul trecut, dar şi de cerere de ajutor pentru cel care vine.

Cu vii emoţii îmi aduc aminte de anul 2000. Era imediat după 1999, alt an memorabil, prima vizită a unui papă în România, mult regretatul Ioan Paul al II-lea.

Dacă unii aşteptau cu înfrigurare sfârşitul lumii, bazaţi fiind pe false profeţii, alţii, într-un chip special generaţia mea, aşteptam cu nerăbdare ziua consacrării – 29 iunie, şi ziua primei noastre Liturghii – 2 iulie. Era un an jubiliar, cu multe celebrări religioase, iar noi eram foarte încântaţi că vom fi preoţii „noului mileniu”, preoţii anului 2000 sau „preoţii jubiliari”.

Suntem deja în anul 2010. Când or fi trecut 10 ani?! 10 ani la care privesc cu mândrie creştinească şi cu vie aducere de mulţumire Acelui pe care am ales să-i slujesc şi Căruia, cu 20 de ani în urmă, am decis să-l urmez. Acest jubileu de 10 ani de preoţie vine la sfârşitul unui an dedicat Sfintei Preoţii, avându-l în centru pe sfântul Ioan Maria Vianney. Dacă am reuşit sau nu în oarecare măsură să mă identific cu acest mare sfânt, rămâne la aprecierea adevăratului păstor, Cristos. M-am străduit însă ca în tot ceea ce am făcut să-l preamăresc pe Dumnezeu şi să conduc pe cât mai mulţi spre mântuire. Cu siguranţă, la acest moment jubiliar, regret acele momente în care nu am reuşit să fiu un adevărat păstor, cerând în acelaşi timp, de la Cristos, mai multă sfinţenie, curaj şi putere de a merge mai departe şi de a-l sluji cu devotament.

Pr. paroh, Francisc Fărcăşel

1. 

   TIBA spune:

   27 Iulie 2010 la 2:53 pm

   Felicitari pentru cei 10 ani de preotie, D-zeu sa va dea putere de munca si multe realizari….Trece foarte repede timpul…..deja 10 ani!!!!!