De ce Actiunea Catolică ? Nașterea Domnului

Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat copiilor din Acţiunea Catolică Italiană (19 decembrie 2016)

Dragi copii, bună ziua!

Crăciunul se apropie şi sunt bucuros să vă întâlnesc pentru acest moment bucuros, în care ne schimbăm urările. Vă mulţumesc pentru vizita voastră şi vă salut cu afect. Voi proveniţi din diferite dieceze italiene, reprezentând Acţiunea Catolică a Copiilor; prin intermediul vostru, doresc să transmit salutul meu şi urarea mea de Crăciun întregii familii a Acţiunii Catolice Italiene.

La Crăciun va răsuna vestea îngerului dată păstorilor: “Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul care este Cristos domnul” (Lc 2,10-11). Naşterea lui Isus este vestită ca o “mare bucurie” – şi tu [se adresează unuia dintre copii], îţi aminteai de asta, o “mare bucurie”? – provocată de descoperirea că Dumnezeu ne iubeşte şi, prin naşterea lui Isus, s-a apropiat de noi pentru a ne mântui. Suntem iubiţi de Dumnezeu. Ce lucru minunat! Când suntem un pic trişti, când pare că totul merge strâmb, când un prieten sau o prietenă ne dezamăgeşte – sau mai degrabă noi ne dezamăgim pe noi înşine! – să ne gândim: “Dumnezeu mă iubeşte”; “Dumnezeu nu mă abandonează”. Da, copii, Tatăl nostru ne este mereu fidel şi nu încetează o clipă să ne iubească, să urmărească paşii noştri şi chiar să alerge după noi când ne îndepărtăm un pic. Pentru aceasta în inima creştinului este mereu bucuria. Mereu!

Şi această bucurie se înmulţeşte împărtăşind-o! bucuria primită ca un dar cere să fie mărturisită în toate relaţiile noastre: în familie, la şcoală, în parohie, peste tot. În asta voi copiii din Acţiunea Catolică sunteţi ajutaţi de drumul vostru formativ, care în acest an are drept slogan “CIRCOndati di GIOIA” (Înconjuraţi de bucurie). Este sugestivă această metaforă a circului, care este o experienţă de fraternitate, de bucurie şi de viaţă “nomadă”. Imaginea circului vă poate ajuta să simţiţi comunitatea creştină şi grupul în care sunteţi inseraţi ca pe nişte realităţi misionare, care se mişcă din localitate în localitate, de pe o stradă pe alta “CIRCOndando” (înconjurând) cu bucurie pe cei pe care-i întâlniţi în fiecare zi. Vestind tuturor iubirea şi duioşia lui Isus, deveniţi apostoli ai bucuriei Evangheliei. Şi bucuria este contagioasă! Este adevărat că bucuria este contagioasă? De acord? [răspund: "Da!"] A contagia bucurie!

Aş vrea să vă dau o temă. Această bucurie contagioasă trebuie împărtăşită cu toţi, dar în mod special – şi aceasta este tema – cu bunicii. Gândiţi-vă bine la asta: această bucurie trebuie împărtăşită cu toţi, dar în mod special cu bunicii. Vorbiţi adesea cu bunicii voştri; şi ei au această bucurie contagioasă. Întrebaţi-i multe lucruri, ascultaţi-i, ei au amintirea istoriei, experienţa vieţii, şi pentru voi acesta va fi un mare dar care vă va ajuta pe drumul vostru. Şi ei au nevoie să vă asculte, şi bunicii au nevoie de voi, au nevoie să vă asculte, să înţeleagă aspiraţiile voastre, speranţele voastre. Iată tema: a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici. Bătrânii au înţelepciunea vieţii. Pentru a nu uita repetăm tema: a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici. Băieţi şi fete, toţi! [repetă împreună: "a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici"]. Apoi anul viitor vă voi întreba despre asta, ce aţi făcut…

Contagioasă este şi angajarea voastră pentru pace. Şi anul acesta aţi voit să legaţi cuvântul “pace” de cuvântul “solidaritate”, cu o iniţiativă în favoarea celor de vârsta voastră dintr-un cartier sărac din Napoli. Este un gest bun, care indică stilul cu care voi vreţi să vestiţi faţa lui Dumnezeu care este iubire. Domnul să binecuvânteze acest proiect de bine!

Văd că vă însoţesc educatorii voştri, asistenţii voştri şi responsabilii naţionali ai Acţiunii Catolice Italiene. Îi salut cordial şi le mulţumesc pentru angajarea cu care se dedică pentru educaţia voastră creştină. Urez tuturor din inimă un Crăciun fericit şi sfânt. Tuturor. Extind această urare la familiile voastre şi la întreaga asociaţie răspândită în toate diecezele din Italia. Domnul să vă binecuvânteze, Sfânta Fecioară Maria să vă ocrotească. Şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine.

Tema era să vorbiţi cu bunicii şi să-i ascultaţi pe bunici. De acord? Dar eu n-aş vrea să termin această întâlnire fără a comemora un bunic, care a plecat, pe care Domnul l-a chemat: părintele Mansueto [E.S. Mons. Mansueto Bianchi, asistent ecleziastic general al Acţiunii Catolice Italiene], pe care-l iubeam foarte mult. Fie ca el, din cer, să ne înveţe să vorbim cu bunicii şi să-i ascultăm pe bunici. Avea un nume frumos: Mansueto, un om blând, un om bun, un bunic bun… Fie ca el să ne înveţe! Şi vă invit să ne rugăm Bucură-te, Marie pentru el.

[Bucură-te, Marie]

Binecuvântare

Tema? [răspund: "A vorbi cu bunicii şi a-i asculta pe bunici"]

Şi anul viitor o să vedem…

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Dragi copii, bună ziua!

Crăciunul se apropie şi sunt bucuros să vă întâlnesc pentru acest moment bucuros, în care ne schimbăm urările. Vă mulţumesc pentru vizita voastră şi vă salut cu afect. Voi proveniţi din diferite dieceze italiene, reprezentând Acţiunea Catolică a Copiilor; prin intermediul vostru, doresc să transmit salutul meu şi urarea mea de Crăciun întregii familii a Acţiunii Catolice Italiene.

La Crăciun va răsuna vestea îngerului dată păstorilor: “Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul care este Cristos domnul” (Lc 2,10-11). Naşterea lui Isus este vestită ca o “mare bucurie” – şi tu [se adresează unuia dintre copii], îţi aminteai de asta, o “mare bucurie”? – provocată de descoperirea că Dumnezeu ne iubeşte şi, prin naşterea lui Isus, s-a apropiat de noi pentru a ne mântui. Suntem iubiţi de Dumnezeu. Ce lucru minunat! Când suntem un pic trişti, când pare că totul merge strâmb, când un prieten sau o prietenă ne dezamăgeşte – sau mai degrabă noi ne dezamăgim pe noi înşine! – să ne gândim: “Dumnezeu mă iubeşte”; “Dumnezeu nu mă abandonează”. Da, copii, Tatăl nostru ne este mereu fidel şi nu încetează o clipă să ne iubească, să urmărească paşii noştri şi chiar să alerge după noi când ne îndepărtăm un pic. Pentru aceasta în inima creştinului este mereu bucuria. Mereu!

Şi această bucurie se înmulţeşte împărtăşind-o! bucuria primită ca un dar cere să fie mărturisită în toate relaţiile noastre: în familie, la şcoală, în parohie, peste tot. În asta voi copiii din Acţiunea Catolică sunteţi ajutaţi de drumul vostru formativ, care în acest an are drept slogan “CIRCOndati di GIOIA” (Înconjuraţi de bucurie). Este sugestivă această metaforă a circului, care este o experienţă de fraternitate, de bucurie şi de viaţă “nomadă”. Imaginea circului vă poate ajuta să simţiţi comunitatea creştină şi grupul în care sunteţi inseraţi ca pe nişte realităţi misionare, care se mişcă din localitate în localitate, de pe o stradă pe alta “CIRCOndando” (înconjurând) cu bucurie pe cei pe care-i întâlniţi în fiecare zi. Vestind tuturor iubirea şi duioşia lui Isus, deveniţi apostoli ai bucuriei Evangheliei. Şi bucuria este contagioasă! Este adevărat că bucuria este contagioasă? De acord? [răspund: "Da!"] A contagia bucurie!

Aş vrea să vă dau o temă. Această bucurie contagioasă trebuie împărtăşită cu toţi, dar în mod special – şi aceasta este tema – cu bunicii. Gândiţi-vă bine la asta: această bucurie trebuie împărtăşită cu toţi, dar în mod special cu bunicii. Vorbiţi adesea cu bunicii voştri; şi ei au această bucurie contagioasă. Întrebaţi-i multe lucruri, ascultaţi-i, ei au amintirea istoriei, experienţa vieţii, şi pentru voi acesta va fi un mare dar care vă va ajuta pe drumul vostru. Şi ei au nevoie să vă asculte, şi bunicii au nevoie de voi, au nevoie să vă asculte, să înţeleagă aspiraţiile voastre, speranţele voastre. Iată tema: a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici. Bătrânii au înţelepciunea vieţii. Pentru a nu uita repetăm tema: a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici. Băieţi şi fete, toţi! [repetă împreună: "a vorbi cu bunicii, a-i asculta pe bunici"]. Apoi anul viitor vă voi întreba despre asta, ce aţi făcut…

Contagioasă este şi angajarea voastră pentru pace. Şi anul acesta aţi voit să legaţi cuvântul “pace” de cuvântul “solidaritate”, cu o iniţiativă în favoarea celor de vârsta voastră dintr-un cartier sărac din Napoli. Este un gest bun, care indică stilul cu care voi vreţi să vestiţi faţa lui Dumnezeu care este iubire. Domnul să binecuvânteze acest proiect de bine!

Văd că vă însoţesc educatorii voştri, asistenţii voştri şi responsabilii naţionali ai Acţiunii Catolice Italiene. Îi salut cordial şi le mulţumesc pentru angajarea cu care se dedică pentru educaţia voastră creştină. Urez tuturor din inimă un Crăciun fericit şi sfânt. Tuturor. Extind această urare la familiile voastre şi la întreaga asociaţie răspândită în toate diecezele din Italia. Domnul să vă binecuvânteze, Sfânta Fecioară Maria să vă ocrotească. Şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine.

Tema era să vorbiţi cu bunicii şi să-i ascultaţi pe bunici. De acord? Dar eu n-aş vrea să termin această întâlnire fără a comemora un bunic, care a plecat, pe care Domnul l-a chemat: părintele Mansueto [E.S. Mons. Mansueto Bianchi, asistent ecleziastic general al Acţiunii Catolice Italiene], pe care-l iubeam foarte mult. Fie ca el, din cer, să ne înveţe să vorbim cu bunicii şi să-i ascultăm pe bunici. Avea un nume frumos: Mansueto, un om blând, un om bun, un bunic bun… Fie ca el să ne înveţe! Şi vă invit să ne rugăm Bucură-te, Marie pentru el.

[Bucură-te, Marie]

Binecuvântare

Tema? [răspund: "A vorbi cu bunicii şi a-i asculta pe bunici"]

Şi anul viitor o să vedem…

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

Lasati un comentariu